
Când ceva se întâmplă, prima întrebare care îți trece prin minte este ”De ce?”. Ce-ar fi dacă în loc de această întrebare ai pune-o pe aceasta: ”Cum?” Cât de mult s-ar schimba perspectiva ta asupra evenimentului?

Când ceva se întâmplă, prima întrebare care îți trece prin minte este ”De ce?”. Ce-ar fi dacă în loc de această întrebare ai pune-o pe aceasta: ”Cum?” Cât de mult s-ar schimba perspectiva ta asupra evenimentului?
Ceea ce facem ne defineste. Uneori actionam impulsiv, fara sa cantarim prea mult si dupa aceea ne pare rau; tot noi suntem, dar lasam frica sa ne dicteze actiunile prin actiunea furiei. In spatele furiei se ascunde frica si daca o sa te intorci catre tine o vei descoperi. Odata adusa in constient, frica isi pierde din putere; acceptand-o si incercand sa intelegi de unde vine, reconstitui experiente trecute si vindeci rani. Frica nu este dusmanul tau, este aliatul tau daca stii sa te apropii de ea!
Intrebarea pe care mi-a pus-o o clienta “ Cine sufera mai mult, cel care pleaca sau cel care ramane?”Primul impuls este sa spui ca cel care ramane, dar…
suferinta este o experienta unica, nu o putem compara. Din afara relatiei esti tentat sa judeci, sa emiti verdicte, sa pui etichete. Gresit! Numai cei implicati stiu adevarul; de pe margine noi putem doar sa ne imaginam ceva prin prisma experientelor proprii. Este dureros cand o relatie se termina, pentru ca ea inseamna o parte din viata celor doi. Sa pastrezi resentimente, sa-l urasti pe celalalt, inseamna o alta parte din viata irosita. Pastreaza amintirile frumoase, multe, putine, cate sunt, si primeste cu incredere ceea ce-ti va scoate viata in cale in continuare!
Cand se intampla cate un accident realizam ca nu suntem nemuritori si ca cel mai de pret lucru pe care il avem este viata insasi. Si tocmai pentru ca aceasta este finita, nu mai amanati, faceti toate acele lucruri pe care in fiecare le zi le dati deoparte zicand ca “Nu e momentul, mai am timp!”, pentru ca viata este, de fapt, despre acum si aici!
Traieste-ti viata cu pasiune si nu-ti mai risipi energia facandu-ti griji!
Bucuria zilei de azi: a fi impreuna cu cei dragi si a pretui fiecare moment pentru ca asta este adevarata fericire!
Viata este plina de magie, depinde de noi sa o vedem. Cand eram copii orice parea posibil si nimic nu ni se parea neadevarat: zmeii erau invinsi, vrajitoarele nu mai aveau nicio putere, binele invingea raul prin orice mijloace, oricat de neverosimile erau. In viata de adult magia se disipeaza, se stinge sub povara greutatilor si rutinei zilnice, uitam sa zambim, uitam sa privim in jur, uitam sa … traim. Ne pierdem in agitatia de fiecare zi si uitam ca timpul, cel mai pretios lucru din viata noastra, nu se opreste si nu asteapta ca noi sa fim pregatiti pentru a ne trai viata. Unii oameni nu traiesc niciodata pentru ca nu-si acorda acel ragaz pentru ei; poate ca ei sunt fericiti in felul lor, poate ca niciodata nu s-au gandit ca viata inseamna si altceva decat munca si rutina. Dar tu, tu ce faci cu viata ta? O traiesti sau te traieste ea pe tine?
Cand se instaleaza indiferenta, pleaca, nu mai sta intr-o relatie in care celalalt nu se mai implica! Ia cu tine amintirile frumoase, renunta la cele mai putin bune si fii deschis la tot ceea ce va intra in viata ta! Viata chiar merge inainte!
Iti mai aduci aminte de copilul care erai, de dorinte uitate prin ungherele memoriei, de frici ascunse in subconstient? Este timpul sa ai o intalnire cu el, copilul tau interior, sa-i vindeci fricile, sa-l ajuti sa-si indeplineasca dorintele, sa-i asculti povestea pe care nu a spus-o nimanui pana acum si sa-i arati ca este iubit si acceptat, sa-i vindeci trecutul si sa-l lasi sa se manifeste, din cand in cand, liber! Si vei vedea cum tot acest proces iti va deschide noi perspective, cum viata ta va deveni mai echilibrata si cum momentele de multumire sufleteasca vor fi mai multe si mai intense!
Cat de putin ne trebuie pentru a ne simti bine: o cafea, o muzica buna, o carte, un film, o prezenta! Ce zi minunata!
Astazi este despre adevar si relatii! Oricat de mult ar incerca cineava sa ascunda adevarul, imbracandu-l in minciuni frumoase sau omitandu-l, mai devreme sau mai tarziu (dar oricum intr-un moment total nepotrivit) el va iesi la iveala, iar consecintele nu vor mai putea fi controlate.
Unii oameni sunt inzestrati cu intuitie si stiu imediat cand sunt mintiti de partener/a si totusi spera ca celalalt se va schimba, altii isi baga capul in nisip precum strutul pentru ca nu sunt pregatiti sa accepte, unii actioneaza prompt punand capat relatiei, altii traiesc in nefericire cu speranta ca ceva se va schimba. Tu din care categorie faci parte?
Cand e curent intr-o incapere, inchizi usa. La fel si in viata, cand ai relatii care iti provoaca tensiune, “inchide”usa si te vei proteja de acele persoane in preajma carora nu ti-e bine!

Maturitatea nu inseamna sa fii serios si incruntat tot timpul. Este adevarat ca grijile zilnice ne fac sa uitam sa zambim si sa ne simtim, uneori, chiar coplesiti si cu o stare interioara apasatoare. Un zambet poate face insa o mare diferenta. Ai incercat vreodata sa zambesti, chiar fara motiv, si sa fii atent la tine in acele momente? Cum te-ai simtit? Ai sa fii surprins sa descoperi ca starea interioara ti se poate schimba doar cu un simplu zambet. Si inca ceva: vei influenta si starea celor din jur; daca tu zambesti si altii iti vor raspunde la fel. Un zambet pe zi tine depresia departe!
Cautam fericirea si nu o gasim. Poate ca, nu cautam unde trebuie. Ne agatam de oameni si relatii, ne dorim lucruri materiale, ne indopam cu mancare si cu toate astea nu reusim sa umplem golul din interiorul nostru. Avem impresia ca daca o sa ne cumparam cutare sau cutare lucru, vom fi cu adevarat fericiti. Si ce dezamagire simtim cand, odata achizitionat acel ceva dupa are am tanjit atat, ne aduce doar o satisfactie de moment. De fapt, ceea ce ne lipseste este siguranta afectiva si aceea stabilitate pe care ti-o da intimitatea pe toate planurile (afectiv, sexual, material, intelectual, ludic, spiritual), exact acele componente de baza intr-o relatie. Si de ce nu le avem? Pentru ca facem compromisuri, pentru ca ne indragostim de persoane nepotrivite si apoi speram ca se vor schimba, transformandu-se in ceea ce avem noi nevoie asa cum se intampla in povestile din copilarie. In viata reala insa, lucrurile nu stau asa, nimeni nu se schimba de dragul nostru, ci doar atunci cand si daca isi doreste acest lucru. Daca vrem sa umplem golul, atunci nu trebuie sa ramanem blocati in relatii cu persoane nepotrivite asteptand ca magia sa ne rezolve problema si sa ne faca fericiti, trebuie sa schimbam noi ceva, la noi sau la relatie!
Ne amintim sa fim buni si generosi in preajma sarbatorilor. De ce nu suntem asa tot timpul? De ce ne aducem aminte de altii doar de doua ori pe an? Simplu. Pentru ca, de fapt, asa suntem: grabiti, preocupati, inghititi de grijile marunte ale fiecarei zile. Si am uitat sa ne exprimam iubirea fata de cei de laga noi, consideram ca ei stiu asta si ca nu este nevoie sa le mai spunem. Dar nu, nu este asa! Cel de langa tine vrea sa auda de la tine ca-l iubesti, ca este important si ca prezenta lui conteaza pentru tine. Altfel se va instraina si el si isi va aduce aminte, ca si tine, de doua ori pe an, de sarbatori, ca oamenii de langa el conteaza! Pe tine ce te opreste sa faci sa fie sarbatoare in fiecare zi?!
Barbatul din viata ta, cel pe care il iubesti si cu care vroiai sa-ti impart cat mai multi ani, te-a mintit. Nu stii daca a facut-o ca sa nu te faca sa suferi sau a facut-o ca sa se apere pe el. Si de fapt nici nu mai conteaza. Ceea ce ramane este minciuna in sine.
Cand barbatul pe care il iubesti te minte nu-ti ramane decat sa te retragi si sa-i doresti sa fie fericit fara tine! Nu poti continua sa stai langa un om care a strecurat intre tine si el ceva ce nu va apartine. Si daca pleci nu inseamna ca nu vei suferi, ca nu vei plange in tacere si nu vei avea momentele tale de amaraciune. Insa toate acestea vor trece si dupa ce iti vei consuma si ultima picatura de dragoste pentru el, vei gasi puterea sa mergi mai departe, sa cauti si sa gasesti o alta persoana care sa merite sa intre si sa ramana in viata ta.
Sa stai langa un barbat care te-a mintit? Nu se poate. Oricat de mult l-ai iubi sau tocmai de aceea nu mai poti ramane. El nu mai este barbatul de care te-ai indragostit. Acela a disparut odata cu minciuna. Cel care te facea sa simti fluturasi in stomac, a carui prezenta o cautai continuu, a carui voce doreai sa o auzi inainte de a adormi si pe care erai obisnuita sa-l vezi dimineata langa tine, acela nu mai este. Cel de acum, de langa tine, este o alta persoana, total diferita si pe care nu o mai vrei in viata ta. Caci odata zdruncinata increderea, totul incepe sa se surpe. Minciuna, asemeni apei, se insinueaza subtil si distruge tot ceea ce a fost construit in timp si cu dragoste. Si daca ramai, vei ajunge sa-l urasti si sa te urasti, iar amintirile iti vor fi umbrite de suspiciuni si neincredere.
Cel de langa care pleci nu stii cine este si nici nu vrei sa-l cunosti. Nu-i mai vrei imbratisarea, nu mai vrei sa te trezesti dimineata langa el, nu mai vrei sa adormi seara in bratele lui. Asa ca pleci si inchizi usa peste o parte din viata ta, iar amintirile vor pastra parfumul barbatului de care te-ai indragostit.
”In sedința de azi nu vreau să vorbesc, sentimentele cu care mă confrunt sunt prea puternice și simt că nu am cuvinte pentru ele. Așa că astăzi aleg să desenez!”mi-a spus o clientă zilele trecute.
Da, uneori ceea ce simți te poate copleși, iar mintea, care încearcă să dețină controlul și nu poate în aceste momente, se blochează; ai prea multe gânduri care ți se învărt în cap si care sunt de cele mai multe ori în disonanță cu emoțiile. Și asta pentru că mintea vrea să explice, caută înțelesuri, face legături și nu acceptă prea ușor că poate nu este nevoie de logică, ci doar de puțin timp de tăcere. In această liniște a minții, dacă reușești să ți-o acorzi, poți să intri în contact cu ceea ce simți și să iei pe rând fiecare emoție: să o recunoști, apoi să vezi ce a declanșat-o, poate identifici și un alt moment în timp când te-ai mai simțit la fel. Ce ai făcut atunci? Cum ai reacționat? Ți-a fost mai bine după ce ai procedat așa cum ai facut-o? Ai vrea să faci ceva diferit acum? Ce ai putea să faci? Incearcă un nou mod de a recționa și vezi cum te simți.
Ca să poți să intri în contact cu emoțiile tale îtrebuie să-ți liniștești mintea și poți să realizezi acest lucru, de exemplu, procedând precum clienta mea: să desenezi. Prin desen și culori poți exprima emoțiile, pentru ca apoi prin lucrul terapeutic care urmează să poată avea loc procesul de acceptare si de restructurare a lor și în felul acesta să capeți starea de bine pe care o dorești.
Tot auzim vorbindu-se de criza vârstei de mijloc și asta cu referire îndeosebi la bărbați. Ce se ascunde de fapt sub această criză?
Căsătoria pune bazele întemeierii unei familii (chiar dacă în ziua de azi familia se poate constitui și fără oficializarea unei legături prin căsătorie – dar acesta este un alt subiect pe care îl voi aborda altădată). După căsătorie cei doi parteneri își stabilesc prioritățile personale și comune: să-și ia o casă, să-și cumpere mașini, să-și facă o carieră în profesie, să aibă copii, să călătorească etc. Anii trec și toate lucrurile din listă se bifează unul cîte unul. Amândoi sunt concentrați pe viața de zi cu zi, asaltați de tot felul de sarcini personale și profesionale astfel încât relația de cuplu nu mai este o prioritate; ea devine subînțeleasă, pusă în stand-by și pe măsură ce trec anii devine parcă mai greu de reînnodat firul din momentul unde a rămas suspendat. Se nasc copiii, intervin alte probleme cu care cei doi parteneri nu s-au mai confruntat si relația lor este pusă la o noua încercare: armonizarea calității de părinte cu aceea de partener de cuplu. Greutățile sunt mari, mai ales pentru acele cupluri care nu au un ajutor din partea familiei de origine în cresterea copiilor. Apar mici frecușuri care scot acum la iveală frustrări mai vechi. Peste toate acestea se adaugă provocările profesionale și uneori greutățile din familiile celor doi: un părinte bolnav sau în vîrstă, probleme cu banii ale părinților, un frate sau o soră șomer/ă etc. Cei doi se descurcă și reușesc să înoate printre toate aceste probleme, dar urmele lăsate în cuplu sunt din ce în ce mai vizibile: apar conflicte pe tema părinților ți familiei celuilalt, pe tema cine ce face în casă, cine/cât timp se ocupă de copii, unuia i se pare că celălalt are mai mult timp pentru el neglijând obligatțiile familiale si tot așa. Relația de cuplu?! Este pusă în cui și rămâne acolo prăfuindu-se continuu cu trecerea timpului. Iar timpul trece, nu stă pe loc, copiii cresc, iar cuplul s-a transformat de fapt într-un parteneriat: doi oameni care au un trecut comun și atât. Atracția a dispărut demult, intimitatea nu mai este nici ea prezentă și ceea ce îi ține împreuna este obișnuința. Vârsta nu este nici ea un aliat pentru cuplu. La aproape 50 de ani, cei doi parteneri se trezesc că a cam trecut viața pe lângă ei, simt că le lipseste ceva, acel zvâc care te face să fii viu, să te bucuri de fiecare zi. Unii se hotărăsc să-și urmeze visele din tinerețe, oricare ar fi acelea. In categoria asta intră mai ales femeile care descoperă acum că au timp pentru ele și pot face acele lucruri pe care vroiau demult să le facă: să picteze, să scrie, să facă cursuri de design, să citească, să asculte muzică, să iasă cu prietenele, să meargă la wokshop-uri, conferinte etc. Dacă cuplul nu se reinventează, cum se zice adeseori, și cei doi parteneri nu-și găsesc pasiuni comune, atunci este foate greu să se evite criza. Barbații, in general mai pragmatici decât femeile, sunt mai puțin atrași de ideea de a-și urma hobby-urile puse de atâția ani în stand-by. Si apoi perspectiva nepoților care bat la ușă îi sperie și le activează frica de propria finitudine. Și ca să-și înfângă aceste frici se avântă în căutarea unei alte partenere care să-i valideze ca barbați și care să-i facă să se simtă vii. Unii trăiesc acum pasiunea vieții lor divortează și se aruncă într-un nou mariaj, alții, nu renunță la ceea ce au, dar în paralel au altă relație care le stârnește pasiunea și astfel se simt împliniți.
Oricum ar fi, din păcate, puține sunt cuplurile care să se redescopere, să reia procesul de construcție a legăturii emoționale și sexuale care i-a adus cândva împreună.
Invata de la soare sa incalzesti inimile celor de langa tine. Invata de la vant sa aduci alinare si vorbe bune celor singuri. Invata de la mare sa stergi lacrimile celui iubit si sa le ineci in valurile tale. Invata de la luna sa trimiti lumina celui iubit chiar si atunci cand nu esti langa el. Invata de la natura sa fii acolo pentru cel pe care il iubesti chiar daca ai si tu momentele tale grele. Invata de la ploaie ca totul trece si ramane doar ceea ce este cu adevarat important. Invata de la ceata ca uneori lucrurile nu sunt chiar ceea ce par a fi. Invata de la gheta ca o inima rece se va sparge in mii de cioburi la cea mai mica atingere. Invata de la pasari sa visezi si sa-ti implinesti visele. Invata de la iarba sa mangai si sa atingi cu dragoste, si inima si trupul. Invata de la lumina sa nu-ti mai fie frica de intuneric. Invata de la intuneric ca fara el lumina nu ar mai fi atat de importanta. Invata sa fii bun si sa daruiesti, nu pentru a astepta ceva in schimb, ci pentru a te simti bine. Invata sa fii TU si vei vedea ca vor ramane langa tine doar aceia care te iubesc cu adevarat!
Frica te ține în relații care nu te împlinesc și nu te fac să te simți bine. Nu ai obosit să auzi aceleași explicații repetate la nesfârșit? ”Azi nu ne putem vedea pentru că….” ”Nu ne mutăm împreună pentru că…” ”Nu mergem în week-end la munte/ mare pentru că nu suport aglomerația” ”In seara asta ies la o bere cu prietenii….sau ies cu prietenele….sau am ceva de lucru…” Explicațiile sunt multe și întotdeauna par a fi plauzibile, dar… Semnele ca relația nu merge sunt atât de evidente, însă de frică să nu suferi alegi să nu le iei în seamă. Și culmea, chiar și așa, tot suferi. Suferi pentru că simți că ceva nu este în regulă, pentru că atunci când ai cu adevărat o relație cu cineva petreci mult timp împreună, faci planuri de viitor, pleci în vacanțe și week-enduri, râzi, te uiți la filme, te plimbi prin parc sau pur și simplu stai cu celălalt fără să faceți nimic. Atunci când nu este cu adevărat o relație apar explicațiile de ce nu faci toate aceste lucruri sau de ce în puținul timp pe care îl petreceți împreună celălalt primește mesaje sau și mai rău își închide accesul la internet tocmai pentru a nu primi mesaje și a trezi suspiciuni. Dacă ai astfel de semne în relație nu le ignora pentru că nu sunteți doar voi doi în acea relație, sunteți mai mulți. A-ți băga capul în nisip ca struțul nu va face altceva decât să amâne deznodământul de care fugi cu atâta îndârjire.